adela popescu adina galupa adriana trandafir adriela morar alexandru arsinel alexandru darie alexandru papadopol
alina chivulescu alina grigore ana ularu anamaria marinca anca florea anca pandrea anca sigartau
andi vasluianu andreea gramosteanu andreea macelaru sofron anemona niculescu brad pitt carmen tanase catalin catoiu
catalina mustata claudiu bleont corina danila crina matei crina semciuc cristi iacob cristian mungiu
cristian sofron cristina cioran cristina stamate dan bordeianu dan condurache dana rogoz daniela nane
delia antal denis stefan diana dumitrescu dorina chiriac doru octavian dumitru draga olteanu matei dragos bucur
dragos mostenescu elvira deatcu emil mitrache emilia popescu eugen cristea eugenia serban florin petrescu
florin piersic florin piersic jr florin zamfirescu florina cercel gheorghe dinica horatiu malaele ileana stana ionescu
ioan gyuri pascu ioan isaiu ioana flora ioana ginghina ion dichiseanu iuliana luciu iurie darie
jean constantin jojo keanu reeves laura cosoi lucian viziru madalina ghitescu maia morgenstern
manuela harabor marcel iures maria buza maria dinulescu maria popistasu marian rilea mariana buruiana
marin moraru marius florea vizante medeea marinescu mihai bendeac mihai calin mihai malaimare mihai malaimare jr
mihai petre mirela zeta monica barladeanu monica davidescu mugur mihaescu nicoleta luciu nuami dinescu
octavian strunila ovidiu cuncea ovidiu niculescu radu beligan radu pietreanu razvan fodor rodica negrea
rodica popescu bitanescu salex iatma sebastian stan sergiu nicolaescu simona florescu simona mihaescu tamara buciuceanu botez
toni ionescu tora vasilescu tudor aaron istodor vladimir gaitan
invatamant      
adelina elisei chivu adrian filote adrian iovan alexandra dinu alexandra nechita alina plugaru ana maria prodan
anastasia soare anca marcus andreea mantea andreea patrascu andreea raicu andreea spataru aurelia tudorache
bianca brad bianca dragusanu bogdan albulescu bogdan ivanof bogdan vladau brianna caradja camelia sucu
carmen gheorghita carmen plesa catalin botezatu catinca roman catrinel menghia catrinel sandu cheeky girls
claudia dobra claudiu patrascu codin maticiuc cornel pasat cosmina pasarin costi ionita cristi tanase
cristian paraschiv cristian tantareanu cristina danila daniel buzdugan daniela crudu delia florea doria ivan
eleva porno eva kent gianina corondan gina pistol ginger devil giulia nahmany horia damian
ileana lazariuc ileana pescariu ilie nastase ioana basescu ioana visan ion ion tiriac ion tiriac
irinel columbeanu iulia vantur iuliana nae kitty cepraga laura andresan laura lazar laurette
lorena trica lucian mitrea magda ciumac manuela fedorca marcela onicas mariana rosca marina dina
mihaela mihaescu mihai albu monica brambilla monica columbeanu natalia mateut nicoleta macarencu nikita
oana ionita oana roman playboy raluca badulescu raluca ogica raluca sandu raluca zenga
ramona badescu ramona bambola ramona gabor razvan ciobanu razvan popescu ricky voicu panzaru rita muresan
rocsana marcu rosse marie florescu roxana ilie roxana ionescu roxy manelista sandra martinescu sexy braileanca
simona blechschmidt simona sensual sofia gucci stiri distractive valentina pelinel vali cosa veronica pascu
adele adrian daminescu adrian enache alb negru alexandra ungureanu alina sorescu ana maria georgescu
analia selis anamaria ferentz anastasia lazariuc anca badiu anca turcasiu anda adam andra
andreea antonescu andreea balan andreea banica angela gheorghiu angela similea anna lesko antonia
aura urziceanu aurel tamas aurelian temisan benone sinulescu blaxy girls bug mafia byron
catalin crisan celia cerbul de aur class claudia cream claudia sexxy cleopatra stratan
connect r corina corina chiriac cornel constantiniu cornel fugaru crbl cristina rus
cristina spatar damian draghici dan grigore dana nalbaru daniel iordachioaie daniela gyorfi delia matache
dida dragan dinu maxer dj layla dj project dj rynno ducu bertzi elena carstea
elena gheorghe elena merisoreanu emilia ghinescu turcu eva kiss fara zahar floarea calota florin chilian
fratii reut fuego gabriel cotabita gabriel dorobantu george nicolescu gheorghe zamfir giulia
heaven hi q holograf horia brenciu horia moculescu inna ionut dolanescu
irina loghin iris lara fabian laura lavric laurentiu cazan laurentiu duta lili sandu
liviu varciu loredana ex trident loredana groza luminita anghel madalina manole malina olinescu marcel pavel
margareta paslaru maria ciobanu maria dragomiroiu maria radu marius moga marius teicu matilda pascal cojocarita
michael bolton mihai constantinescu mihai margineanu mihai traistariu miki minodora mirabela dauer
mircea baniciu mircea vintila mirela fugaru monica anghel nelu ploiesteanu nicola nicolae furdui iancu
oana sarbu ovidiu komornyik paula seling pepe petre geambasu petrica matu stoian praf in ochi
proconsul puya sanda ladosi silvia chifiriuc silvia dumitrescu sistem smiley
sofia vicoveanca spitalul de urgenta stefan banica jr stela enache sylvia tom boxer tudor chirila
tudor gheorghe tudor sisu vali barbulescu vali craciunescu vasile seicaru vita de vie voltaj
whitney houston zdob si zdub
antifumat      totul despre sanatate      totul despre sex      
adrian bucur adrian gorpin adrian nartea adriana bahmuteanu adriana muraru adriana stere albertina lungu
alessandra stoicescu alex ferariu alexandra badoi alice iacobescu alina petrescu alina profir amalia enache
ana maria cheveresan ana maria gheorghe anca artimon anca barbu anca dinu anca nastasi andi moisescu
andra timu andreea berecleanu andreea costin andreea esca andreea fried andreea joita andreea liptak
andreea marin banica andreea marinescu andreea tonciu andrei gheorghe andrei zaharescu angela avram bianca ionita
bianca miron cabral camelia vacaru carla giaca carla tompea carmen avram carmen bruma
catalin maruta catalin radu tanase claudiu ciobanu codruta prunariu corina caragea corina dobre secheres corina ionut
cosmin cernat crina abrudan cristian brancu cristian leonte cristian sabbagh cristian tabara cristian topescu
cristina dochianu cristina elena soloc cristina hrinciuc timus cristina jurca cristina soare cristina topescu daiana anghel
dan capatos dan diaconescu dan fintescu dan negru dana bugean dana deac dana grecu
dana razboiu dana savuica dani otil daniel nitoiu daniela tanase dansez pentru tine delia budeanu
denisa ticu dezbracatu codrut keghes diana munteanu doina levintza eda bianca marcus ema pendiuc ernest
eugenia voda florentina fantanaru florentina opris florin busuioc florin calinescu florin condurateanu florin mihoc
florin sasca florin scripca gabi jugaru gabriel balasu gabriel coveseanu gabriela cristea gabriela vranceanu firea
geanina varga george buhnici grig chiroiu horia gumeni horia varlan ilinca vandici ioana cosma
ioana maria moldovan ioana muntean ioana oprea ioana santa ionut adascalitei irene parvu irina cordoneanu
irina margareta nistor irina petraru irina reisler irninis miricioiu iulia zgripcea iuliana marciuc iuliana tudor
laura dumbrava lavinia petrea lavinia vidrean leonard miron liana patras liana stanciu lili braga
luana ibacka lucian mandruta luis lazarus luiza bogdan madalin ionescu madalina moroseanu madalina puscalau
magda palimariu magda vasiliu malvina cervenschi maria coman maria florea marian voicu marina almasan socaciu
marina constantinescu marius chivu marius constantinescu marius dobrescu melania medeleanu mihaela birzila mihaela craciun
mihaela elena calin mihaela gros mihaela radulescu mihaela tatu mihai cioceanu mihai dedu mihai gadea
mihai gainusa mihai mitoseru mihai morar mihai radulescu mircea badea mircea radu mircea solcanu
moise guran monica colceriu monica dascalu monica ghiurco monica nicolescu neti sandu nicolai tand
oana andoni oana anton oana cuzino oana frigescu oana maiuga oana stancu oana turcu
oana zavoranu olivia steer oreste teodorescu ovidiu ianu ovidiu maior patric petre marin paula herlo
paula rusu paula sacui peter madaras radu tudor radu valcan raluca alexandru raluca arvat
raluca belciu raluca iuga raluca lazarut rares nastase razvan simion rebeca walter romeo diaconescu
roxana ciuhulescu roxana iliescu roxana morun roxana tivadar roxana vasniuc sabrina manoliu sanda nicola
serban huidu silvia ionita simona balanescu simona gherghe simona patruleasa sorana darclee mohamad susan yahia
tana cristina pazara tania budi teo trandafir valentina ionescu vanessa voicu victor ciutacu victor slav
viorel gaita virgil batista virgil iantu vlad alexandru ionescu vlad petreanu

Lantul de magazine al lui Dinu Patriciu, MIC.RO, a intrat în insolventã!

17.02.2012

Magistraþii Tribunalului Bucureºti au decis în aceastã dimineaþã intrarea lanþului de magazine MIC.RO. în insolvenþã.

De falimentul grupului controlat de Dinu Patriciu se va ocupa lichidatorul RVA Insolvency, aºa cum au cerut ieri reprezentanþii companiei MIC.RO Retail, cea care opereazã lanþul de magazine.

dinu patriciu

Pânã la urmãtorul termen, din 17 mai, lichidatorul trebuie sã prezinte instanþei de judecatã planul de reorganizare, iar toþi creditorii firmei sã-ºi formuleze pretenþiile. Avocaþii mic.ro au arãtat ieri, la primul termen de judecatã, cã datoriile firmei au depãºit 698 de milioane de lei.(sursa:cancan)

Dinu Patriciu: Al doilea val de recesiune este garantat

19.10.2011

Revista Forbes România, aflatã în portofoliul Adevãrul Holding,  a inițiat, astãzi, seria de dezbateri economice anuale la cel mai înalt nivel sub brandul „FORBES CEO FORUM”. În cadrul dezbaterilor, omul de afaceri Dinu Patriciu a declarat cã "al doilea val de recesiune este garantat în Europa".

dinu patriciuProblema este dacã va fi o cãdere sau vom asista la o prãbuºire. Platoºa pe care ne-o punem noi, românii, trebuie sã fie cât mai solidã. Finanþarea corectã a sectorului privat þine de schimbarea legii bancare. Altfel nu se poate. Este, în acelaºi timp, nevoie doar de o singurã instituþie de reglementare", a declarat Dinu Patriciu.

Omul de afaceri susþine, totuºi, cã România are o mare ºansã prin resursele pe care le deþine, cu referire la hidrocarburi. "Poziþia geostrategicã ne avantajeazã. Trebuie sã ne folosim cât mai repede de aceste lucruri. E nevoie chiar ºi de o Ordonanþã de Urgenþã pentru schimbarea legii bancare. Este o chestiune de zile, nu trebuie sã aºteptãm luni sau chiar ani", a adãugat el.

Mai mult, Patriciu considerã cã "sentimentele pieþelor", atât de volatile astãzi, fac o prãbuºire posibilã în orice zi. "Orice declaraþie datã astãzi poate afecta tragic pieþele. Iar noi nu ne putem baza pe sistemul bancar românesc. Este o pãrere personalã, dar spun asta pentru cã am lucrat în acest sistem", spune proprietarul Adevãrul Holding.

Patriciu susþine cã "riscãm foarte mult dacã nu punem în practicã cât mai repede anumite mãsuri."(sursa:forbes)

Dinu Patriciu dă în judecată firmele de telefonie mobilă care au facilitat ascultarea convorbirilor sale

22.02.2011

Omul de afaceri Dinu Patriciu vrea sã dea în judecatã firmele de telefonie mobilã pentru cã au fost complicele SRI atunci când i-au fost ascultate convorbirile.

dinu patriciuDupã ce a câºtigat procesul împotriva SRI, Dinu Patriciu acuzã firmele de telefonie mobilã ca au participat la demers pe care instanþa l-a declarat ilegal.

"Intenþionez sã dau în judecatã firmele de telefonie mobilã pentru cã eu cred cã fac un bine tuturor românilor.

Pe mine nu mã interesa sã iau niºte bani ai contribuabilului, ci mã intereseazã ca acum sã plãteascã complicii, iar banii vor fi folosiþi în scopuri caritabile. Fãrã complicitatea societãþilor de telecomunicaþii, aceste lucruri nu se pot întâmpla", a spus Dinu Patriciu, citat de Realitatea.net.

În urma procesului început în anul 2007 de cãtre Dinu Patriciu împotriva SRI, instanþa a decis cã omului de afaceri i-a fost încãlcat dreptul la viaþa intimã ºi va primi din partea statului daune morale de 50.000 de lei. (sursa:libertatea)

Cel mai bogat român, Dinu Patriciu, a devenit bunic!

05.08.2010

Omul de afaceri Dinu Patriciu a aniversat marti implinirea a 60 de ani. Cel mai frumos cadou l-a primit insã in weekend, cand fata lui cea mare, Ana, i-a dãruit o nepoþicã, pe care o cheamã Carolina.

ana patriciuWeekend plin de semnificaþii în familia lui Dinu Patriciu, cel mai bogat român, potrivit Forbes, tatãl a douã fete, Ana ºi Maria, dar ºi a unui bãiat, Andrei ªtefan. Necãsãtoritã încã, Ana Patriciu (27 de ani) ºi-a petrecut ultimele luni înaintea naºterii chiar în Bucureºti, locuind la reºedinþa familiei din Snagov.

Pe micuþã o cheamã Carolina

Absolventã, acum doi ani, a Universitãþii Europene de Business- Administration din Geneva (Elveþia), Ana a lucrat o perioadã la agenþia de publicitate Oddyssey, care aparþine tatãlui sãu. Naºterea primei nepoþele, pe care o cheamã Carolina, a bucurat-o enorm pe mama Anei, Sabina, care s-a mutat de ani buni în Canada, dar ºi pe cântãreaþa Oana Sârbu, care - prin intermediul unui site de socializare - a felicitat-o foarte rapid pe proaspãta bunicã. (sursa:libertatea)

Dinu Patriciu: ”FMI nu ştie nimic despre economia românească. Ar trebui trimis acasă”

29.07.2010

Dinu Patriciu este de pãrere cã reprezentanþii FMI "trãiesc într-o lume teoreticã" ºi nu ºtiu nimic despre economia româneascã, motiv pentru care autoritãþile române ar trebui sã gãseascã o soluþie pentru a renunþa la acordul cu instituþia internaþionalã.

dinu patriciuDin pãcate, aceºti domni trãiesc într-o lume teoreticã. Nu ºtiu nimic despre economia româneascã. Asta îi face periculoºi în relaþia cu un guvern care nici el nu vrea sã facã deloc reformã. Cred cã trebui sã gãsim, ca ºi alþii înaintea noastrã, o metodã rapidã astfel încât sã îi trimitem acasã", a afirmat Patriciu, citat de Mediafax.

Delegaþia FMI condusã de Jeffrey Franks s-a întâlnit miercuri cu mai mulþi oameni de afaceri.

România a încheiat în primãvara anului trecut un acord de finanþare externã cu UE, FMI ºi alte instituþii financiare internaþionale, pe o perioadã de doi ani, în sumã totalã de aproximativ 20 de miliarde de euro.

O misiune comunã a FMI ºi Comisiei Europene se aflã în perioada 26 iulie - 4 august la Bucureºti pentru cea de-a cincea revizuire a acordului cu România, care va evalua modul în care România a îndeplinit criteriile de performanþã stabilite pentru finele lunii iunie. (sursa:libertatea)

Dinu Patriciu şi-a unit afacerile imobiliare sub aceeaşi umbrelă

13.07.2010

Omul de afaceri Dinu Patriciu a unit firmele Black Sea Global Services (BSGS) ºi Quintet, pe care le controleazã, într-o singurã structurã, denumitã DinuPatriciuGlobalServices (DPGS), care va administra active de 1,3 miliarde de euro în România ºi în Europa de Vest.

dinu patriciu„Dupã achiziþia unor portofolii de active de peste 1,3 miliarde de euro, în România ºi în Europa de Vest, am combinat resursele Quitet, care administra ºi superviza tranzacþiile, ºi cea mai bunã parte a angajaþilor, pentru a crea DPGS Group. Acesta va administra activele ºi va continua dezvoltarea portofoliilor în urmãtorii ani pentru a le maximiza potenþialul", se aratã într-un comunicat al companiei.

În România, Dinu Patriciu deþine mai multe active imobiliare, cele mai multe clãdiri de birouri, preluate prin achiziþia fondului Fabian. Printre acestea Cascade Office Building, Cubic Center, Lakeview ºi Bãneasa Business Center.

Quintet a fost lansatã în 2009 de omul de afaceri britanic Michael Lloyd, fostul ºef al proiectului Bãneasa.

Lloyd a fost pânã la începutul acestui an, timp de patru luni, director non-executiv în conducerea fondului german de investiþii Rutley European Property Limited, controlat de omul de afaceri român.

Black Sea Global Services administra portofoliul fondului Black Sea Global Properties, prin care Patriciu a cumpãrat Rutley European Property ºi Fabian România. (sursa:capital)

Planul secret al lui Patriciu

17.03.2010

Primul miliardar român din celebrul top „Forbes” se pregãteºte sã le dea o grea loviturã celor mai sãraci întreprinzãtori de la noi. Dinu Patriciu ameninþã chioºcurile de cartier cu o reþea de sute de magazine pe roþi, adaptate tehnic pe platforme auto.

Va vinde orice sub preþurile pieþei, beneficiind de costuri reduse ºi mizând inclusiv pe tradiþionalul „comerþ pe datorie”. Asupra afacerii ºi a omului din spatele ei se pãstreazã secretul. EVZ a descoperit însã planul lui Dinu Patriciu printr-o investigaþie jurnalisticã demaratã în Bucureºti, continuatã în cartierul financiar din Amsterdam ºi finalizatã în Fribourg, cel mai pitoresc canton elveþian.

Proiectul magnatului ar putea fi demarat la sfârºitul primãverii. Obiectivele sunt ambiþioase: magazine situate la o distanþã de maximum 300 de metri unul faþã de altul, mai întâi în Bucureºti, apoi în principalele oraºe din þarã. Din acest business va mai câºtiga, indirect, Ion Þiriac - un alt miliardar român din topul „Forbes”


CINE CªTIGÃ. Dinu Patriciu. În umbra magnatului, un imperiu comercial se ridicã discret, sfidând criza ºi speculând sãrãcia.

CINE PIERDE. Întreprinzãtorul de cartier. Chioºcul non-stop de la colþul blocului în care locuiþi este ameninþat de faliment.

CUM SE VA ÎNTÂMPLA. Sute de magazine pe roþi, ultra-funcþionale, adaptate tehnic pe platforme de TIR, vor împânzi zonele urbane de locuinþe. Iniþial, reþeaua va deveni funcþionalã în Bucureºti. Apoi, în marile oraºe. Se va vinde orice: de la pâine ºi apã, la þigãri ºi vatã. Costul chiriilor este eliminat, iar cel al transportului mult diminuat. De ce? Pentru cã magazinele sunt mobile, se autoaprovizoneazã ºi au propriul spaþiu. Efectul? Vor vinde sub preþurile pieþei, mãrfurile având adaosuri „prietenoase” datoritã investiþiilor reduse.

STADIUL.
Afacerea intrã în ritm alert ºi se va derula prin firma Mic.Ro Retail, înfiinþatã la sfârºitul lunii octombrie 2009. În etapa aceasta, cinci analiºti financiari fac prospecþiuni pentru companie. Din business va mai câºtiga, indirect, un alt miliardar român din topul „Forbes”: Ion Þiriac.

Societatea Þiriac Leasing a înaintat cea mai avantajoasã ofertã pentru TIR-uri Mercedes cu platforme de remorcã adaptabile. Cumpãrate în sistem leasing, magazinele mobile îºi vor amortiza costurile „din mers”. Primele vor fi amplasate la sfârºitul primãverii. Pe termen lung, obiectivul Mic.Ro Retail este ambiþios: magazine situate la o distanþã de aproximativ 300 de metri unul faþã de altul.

STRATEGIA.
Patriciu mizeazã pe monopolizarea unei tradiþii româneºti de consum: „comerþul pe caiet” (pe datorie), cu plata la salariu sau pensie. Numai cã, în acest caz, „caietul” ar fi înlocuit de carduri de credit care ar permite cumpãrãturi pânã la o datã scadentã. În plus, miliardarul ar mai putea obþine un avantaj important: o uriaºã reþea proprie de distribuþie pentru trustul sãu de presã.

EVZ a descoperit planul lui Dinu Patriciu contactând neoficial surse din firmele acestuia. Oficial însã, asupra afacerii ºi a omului din spatele ei se pãstreazã un secret desãvârºit.

Verificând informaþiile, „Evenimentul zilei” i-a luat urma lui Patriciu în Þãrile de Jos. În cartierul financiar din Amsterdam, capitala Olandei.  (sursa:evz)

Au început să dispară actele din dosarul lui Patriciu

05.03.2010

Judecãtorii Tribunalului Bucureºti au amânat din nou judecarea dosarului Rompetrol, în care omul de afaceri Dinu Patriciu este acuzat, printre altele, de manipularea pieþei de capital ºi spãlare de bani.

dinu patriciuMotivul amânãrii a fost unul destul de ciudat, ºi anume cã magistraþii nu mai gãsesc un rechizitoriu. Avocaþii magnatului au profitat de situaþie ºi au atras atenþia instanþei cã fãrã acel act, inculpaþii nu pot fi audiaþi.

Încã de la primele ore ale dimineþii, Dinu Patriciu ºi avocaþii sãi au ajuns la tribunal, iar la intrarea în sala de judecatã, au observat cã de la dosar, lipseºte actul prin care a fost trimisã în judecatã Irina Popovici, fost adjunct Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare.

Dosarul acesteia fusese conexat cu Rompetrol, iar apãrãtorii omului de afaceri au considerat cã în lipsa acestui rechizitoriu, inculpaþii nu pot da declaraþii în faþa instanþei.

ªedinþa de judecatã a fost suspendatã o jumãtate de orã, timp în care grefierii au cãutat actele care lipseau de la dosar. N-au avut însã câºtig de cauzã, iar la revenirea în salã, judecãtorul Constantin Marino Marin i-a anunþat pe Patriciu ºi pe avocaþi din cauza unor probleme informatice, rechizitoriul nu a fost gãsit.

„S-a rupt lanþul (n.r. - referindu-se la circuitul dosarului)”, a spus judecãtorul, iar un avocat i-a replicat: „a ruginit”.

”Pãi are trei ani de când zace pe aici (n.r. - dosarul)”, a încheiat magistratul.

La rândul sãu, Dinu Patriciu a comentat ironic situaþia creatã.

”Mi se pare o poveste de Kafka”, a declarat omul de afaceri, la ieºirea din sala de judecatã. (sursa:libertatea)

Dinu Patriciu: Liberalii l-au timis pe Bogdan Olteanu la BNR ca sa scape de el

09.10.2009

dinu patriciuOmul de afaceri liberal Dinu Patriciu a declarat vineri ca liberalii l-au "trimis" pe Bogdan Olteanu la BNR "ca sa scape de el", mentionand ca are informatia de la un lider din BPC si comentand ca "toata lumea" dorea acest lucru si s-a gasit aceasta solutie, cinica, in opinia sa, scrie Mediafax.

Intrebat cum comenteaza faptul ca PNL a acceptat ca Olteanu sa fie viceguvernator al BNR, Patriciu a spus ca "liberalii nu l-au acceptat, ci l-au timis acolo ca sa scape de el", mentionand ca lucrul acesta i-a fost relatat de un lider din BPC. (sursa:ziarul financiar)

Dinu Patriciu: In Marea Neagra sunt resurse uriase de hidrocarburi

02.09.2009

Statele din jurul Mãrii Negre s-ar putea alia în mai puþin de zece ani de aici înainte pentru a exploata în comun rezervele de hidrocarburi, a declarat ieri omul de afaceri Dinu Patriciu, fostul proprietar al Grupului petrolier Rompetrol, cu ocazia “Black Sea Energy and Economic Forum”.

dinu patriciu“Alianþa este posibilã chiar ºi fãrã Rusia”, a punctat omul de afaceri. De altfel, Dinu Patriciu crede cã rezervele de hidrocarburi din Marea Neagrã sunt atât de mari încât ar putea fi o alternativã la rezervele Rusiei, ca furnizor internaþional de energie.

Patriciu, care a adãugat cã nu este deloc “un fan al conductelor”, a afirmat cã proiectul oleoductului Constanþa - Trieste este singurul care are viitor.

“Totul depinde de echilibrul politic ºi de interesul pentru a se construi conducte”, a afirmat Dinu Patriciu, preºedinte al DP Holding. “Urãsc conductele. Sunt proiecte pe termen lung, aduc profit mic, iar politica joacã un rol de fiecare datã. Poate sunã nebuneºte, dar peste un an-doi nu va mai suna atât de nebuneºte: nu avem nevoie de aceste conducte”, a explicat fostul proprietar al Grupului Rompetrol. El considerã cã tehnologia de transport a gazelor lichefiate poate înlocui cu succes conductele.

De asemenea, Patriciu a criticat planurile României de a investi în energia nuclearã. “Suntem socialiºti în mentalitate. D-aia mergem mai departe cu energia nuclearã. În opinia mea, faptul cã suntem la câþiva kilometri distanþã de Kozlodui ar trebui sã-i facã pe politicieni sã nu mai susþinã programul nuclear. Cu toate acestea, programul merge mai departe. Este un lucru nefericit”, a spus Patriciu. În prezent, România are funcþionale douã din cele cinci reactoare nucleare de la Cernavodã ºi plãnuieºte sã înceapã producþia de energie ºi la urmãtoarele douã.

În ceea ce priveºte resursele efective de hidrocarburi din Marea Neagrã, omul de afaceri, care investeºte prin Marexin în explorãri de nãmol sapropelic, a explicat cã hidraþii sunt de mare viitor. “Sunt resursele cele mai bogate, comparativ cu restul resurselor care existã, ceea ce ar putea însemna schimbarea industriei petroliere. Cercetarea ºi dezvoltarea care vin din afara industriei sunt rãspunsul, însã trebuie sã gândim în afara cutiei”, a declarat ieri Patriciu.

La rândul sãu, Mariana Gheorghe, directorul general executiv al celei mai mari companii din România, Petrom, considerã cã sursele clasice de energie, petrolul ºi gazele naturale, vor rãmâne coloana vertebralã a sectorului chiar pânã în 2030. ªeful Petrom a adãugat cã vor avea loc schimbãri în piaþã ºi cã preþurile vor creºte. “Provocãrile din sectorul energetic ne vor solicita eforturi colective”, a punctat Mariana Gheorghe.

Proiectele de conducte bat pasul pe loc

Reamintim cã România este implicatã în planurile de construcþie a unui oleoduct (Constanþa - Trieste) ºi a unui gazoduct (Nabucco), dar acestea sunt tergiversate de mai mulþi ani pe fondul diverselor neînþelegeri la nivel politic din statele membre sau al lipsei de furnizori etc. Autoritãþile locale au fãcut, de asemenea, eforturi în ultima vreme pentru o apropiere de Rusia, tatonând posibilitatea participãrii la proiectul de gazoduct South Stream.

De exemplu, Steven Mann, consilierul senior pentru afaceri internaþionale al gigantului petrolier american ExxonMobil, a spus ieri la Bucureºti, în cadrul aceluiaºi forum, cã dezvoltarea unei conducte de gaze trebuie precedatã de o dezvoltare economicã, ºi nu trebuie promovatã politic. “Nu dezvoltãm o conductã ºi apoi o promovãm politic, ci dezvoltarea unei conducte trebuie precedatã de o dezvoltare economicã”, a punctat Steven Mann.

La rândul sãu, Mehmet Uysal, preºedintele grupului TPAO, principalul importator energetic din Turcia, a afirmat ºi el cã Marea Neagrã are resurse uriaºe de energie ºi a mai spus cã acestea vor deveni, cel mai probabil, principala sursã energeticã a Europei.

Evenimentul Black Sea Energy and Economic Forum este doar “un bluf” al Rusiei ºi al aliaþilor italieni pentru a ademeni România în South Stream ºi pentru a pune presiune asupra Turciei ºi Bulgariei, a atras atenþia expertul american Vladimir Socor, citat de NewsIn. (sursa:money)

Patriciu: Clasa politica a gonit investitorii, nu criza

29.09.2009

Dinu Patriciu, cel mai bogat om de afaceri român, va continua sã achiziþioneze ºi sã finanþeze dezvoltãri imobiliare în Europa Centralã ºi de Est ºi în România ºi susþine cã, pentru a atrage investitorii strãini, în România este nevoie nu doar de scãderea numãrului de taxe, ci trebuie sã devinã “un loc prietenos” din perspectiva clasei politice.

dinu patriciu"Am de gând sã dezvolt o platformã de proprietãþi productive, cu masa criticã ce sã-mi permitã sã finanþez dezvoltãri imobiliare în Europa de Est ºi, în primul rând, în România", a declarat ieri omul de afaceri, într-un dialog cu cititorii organizat de Hotnews.

În opinia lui Patriciu, scãderea de ºase ori a investiþiilor strãine directe în 2009 nu trebuie pusã strict pe seama crizei, ci a “scandalului continuu ºi inutil provocat de înjurãturile între politicieni". "Dincolo de demagogia politicienilor, banii se îndreaptã cãtre locuri eficiente ºi sunt folosiþi apoi în locuri prietenoase. România are ºansa de a ieºi din crizã doar devenind un loc prietenos. Deocamdatã, nu este decât un iad fiscal, cu 113 taxe, faþã de numai ºase în þãri mai deºtepte", a explicat omul de afaceri.

În ceea ce priveºte oportunitãþile de business, în ciuda perspectivelor la nivel global, Patriciu se declarã nelãmurit în privinþa viitorului energiei eoliene ºi solare ºi considerã cã evoluþia energeticã viitoare este legatã de rezervele de gazhidraþi existente în zonele de echilibru de sub fundul mãrilor ºi oceanelor lumii.

Fostul acþionar majoritar al Rompetrol considerã cã singurul leac împotriva corupþiei este micºorarea prezenþei statului în viaþa socialã ºi în economie ºi cã res­truc­turarea aparatului birocratic de stat este singura soluþie pentru a reduce cheltuielile publice. “Concedierea a cel puþin patru din cinci funcþionari administrativi ai aparatului bugetar este o necesitate pentru toþi cetãþenii României. Ei nu pot ajunge sã trãiascã mai bine dacã banii sunt risipiþi în plata unor funcþionari inutili în lumea computerelor ºi a serviciilor online. Statul nu este decât un prestator de servicii, trebuind în acest sens sã devinã eficient". Omul de afaceri s-a declarat sceptic în legãturã cu eficienþa dialogului dintre Guvern ºi sindicate. “Sindicatele s-au transformat demult în corporaþii. Nu numai în România, peste tot în lume îºi apãrã propriile interese, ºi nu cele ale membrilor lor”, a conchis Patriciu. (sursa:money)

Dinu Patriciu: Va fi inflatie! Imi va mari averea

24.09.2009

Inflatia cu doua cifre va fi urmatoarea etapa a crizei, ca urmare a pachetelor masive de stimuli economici si a deficitelor mari, si va afecta leul, dolarul si chiar euro, crede miliardarul român Dinu Patriciu.

El spune ca strategia sa de investitii este de natura sa îi aduca, în acest scenariu, câstiguri.

dinu patriciuMotivul: cumpara doar active foarte ieftine, plateste datoriile preluate si asteapta ca valoarea activelor sa îsi revina natural. “Vremea leverage-ului a trecut”, spune Patriciu, la sfârsitul primei achizitii pe care a fa­cut-o pe un nou segment de investitii: piata bancara.

Patriciu a cumparat Banca Populara a Georgiei si intentioneaza sa se extinda pe mai multe piete pe care le considera ultraliberale. România nu este, “deocamdata”, pe lista de investitii, pentru ca aici recuperarea banilor ar dura de doua ori mai mult, spune Patriciu.
Ati deschis o noua linie de investitii, serviciile financiare. De ce în Georgia?
Este una dintre cele mai liberale tari din lume din punct de vedere economic. Dupa usurinta de a face afaceri, Banca Mondiala situeaza Georgia pe locul 11. Noi suntem pe 55, venim de pe 45. Economia georgiana este atât de libera încât aceasta tara din Caucaz va deveni o noua Elvetie.
Va asteptati la o rata de profitabilitate mai mare decât în imobiliare sau media?
lado gurgenizeMi-am propus sa investesc în lucruri care îmi fac placere. Îmi face placere sa încep cu partenerul meu, Lado Gurgenidze, o alta restructurare, ca atâtea altele pe care le-am facut, în domeniul bancar. Portofoliul financiar pe care l-am creat împreuna cu Lado îsi propune sa investeasca în tari care se afla la începutul drumului catre prosperitate, drum ce se deschide odata cu adoptarea unor legislatii extrem de liberale, usurinta de a face afaceri si taxarea extrem de redusa. Noi stim foarte putin despre tari ca Georgia, Malaysia, Rwanda, Botswana si multe altele, vreo 20-25 de tari în aceasta lume în care într-adevar principiul de guvernare duce spre prosperitatea oamenilor.
Veti mai investi în sectorul financiar din România?
Nu voi investi în România decât atunci când ne vom hotarî sa progresam. Sa încercam sa fim cu adevarat o economie de piata libera. Atunci când se va destepta clasa politica.
Este o linie de investitii de risc mai scazut?
Nu, este vorba despre a creste odata cu economii care urca. Daca PIB-ul în astfel de tari extrem de liberale se majoreaza cu 10%, depunerile populatiei cresc cu 50%.
Este o platforma politica ceea ce construiti acum?
Nu, nu avem ambitii politice, ci amândoi împartasim acelasi sistem de valori, acceeasi filozofie si acelasi mod de abordare a afacerilor. Asta n-are legatura cu politicul. Însa are consecinte politice directe.
Ce buget total ati alocat pentru investitii?
O suma cu noua cifre.
Si cea mai mare valoare pentru un singur proiect?
O suma cu opt cifre.
Aveti si proiecte imobiliare în Georgia?
Da, voi da detalii în câteva luni.
Cum comparati potentialul de profitabilitate între portofoliul imobiliar din România si cel din Georgia?
Nu poti compara o tara în care o autorizatie de constructie se ia într-un an-doi si una în care autorizatia se ia în doua ore. În termeni financiari este o deosebire colosala. Gânditi-va la timpul pe care îl pierzi în relatia cu autoritatile. Noi avem un bugetar la 13 locuitori, în Georgia este un bugetar la 75 de locuitori. Gânditi-va cât costa sa faci afaceri în România si cât costa în Georgia. Pentru ca noi îi platim pe acesti bugetari. Si mai ales îi platim pe aceia care nu sunt buni la nimic altceva decât sa colecteze bugetul si sa îl cheltuiasca. Deci, administreza, nu fac o treaba utila, cum fac jandarmii, medicii sau profesorii.
Reformulez, cât dureaza sa dublati o investitie în România si cât în Georgia?
Probabil, de doua ori mai putin în Georgia decât în România. (...) În cazul Bancii Populare a Georgiei, o triplare în trei ani este realizabila.
În ce domenii va mai asteptati la cresteri în România?
Vor fi oportunitati în urmatorii doi-trei ani pe imobiliare, dupa ce lucrurile vor începe sa se stabilizeze si atunci când vom discuta despre cu totul alte ordine de marime ale chiriilor, ale preturilor de constructie si de vânzare. Nu cred ca în România un metru patrat de constructie de locuinte, în medie, poate sa coste mai mult de 700 de euro. Deja suntem pe cale sa ajungem acolo. Aberatiile ultimilor ani, doua-trei mii de euro pe metru patrat, se vor stabiliza în zona de 600-800, în asa fel încât el sa poata fi cumparat de oricare cetatean. Asta presupune o stare de normalitate, renuntarea la aberatii: programul Prima Casa, care a fost prost conceput - o trasnaie de la început - si singurul rezultat pe care l-a avut a fost scumpirea relativa a locuintelor ieftine.
La pragul de 700 sunteti dispus sa cumparati?
Nu, de construit trebuie sa construiesc la maximum 400-500 de euro. Si este perfect posibil.
Cum?
Revolutie tehnologica, managementul în constructii sa fie mult mai contemporan cu noi însine, competitie. Scaderea pretului constructiilor se realizeaza printr-un bun management, în primul rând, si nu din câte caramizi pune pe ora un muncitor. Antreprenorii sa înteleaga faptul ca se construieste cu computerul, nu cu buldozerul. Iar cei care organizeaza licitatii sa înteleaga, de asemenea, ca nu pot face parte dintre conditiile de licitatie numarul de camioane, buldozere, excavatoare si ca astea sunt doar trasnai puse pentru ca unii sa câstige. Noi vorbim în batjocura despre firme de apartament. Pai, numai de firme de apartament avem nevoie. Avem nevoie de firme cu câtiva oameni seriosi, cu computere în fata. Excavatoarele se pot închiria.
Aveti deja un portofoliu imobiliar. O astfel de eficientizare nu v-ar eroda investitia pe care deja ati facut-o?
Am facut-o foarte ieftin. Am cumparat cu discounturi extrem de mari pe bursa de la Londra. Nu doar în România, ci în toata Europa. Aceste discounturi îmi permit sa construiesc o platforma de investitii capabila sa finanteze dezvoltari imobiliare în tarile din Est. As vrea sa spun în România. Din pacate, nu pot, deocamdata.
La ce scara vedeti aceste dezvoltari imobiliare?
Mult mai mare decât cioburile care s-au construit pâna acum. Orasele românesti în ultimii 20 de ani au fost populate cu tot felul de mai mici sau mai mari cioburi. Acum începem sa avem nevoie de dezvoltari urbane. De proiecte care sa se constituie în generatoare de tesut urban. Astfel de proiecte înseamna sute de milioane cel putin, nu milioane sau zeci de milioane.  (sursa:money)

Patriciu s-a facut bancher in Georgia

16.09.2009

Omul de afaceri Dinu Patriciu, cel mai bogat român, a mai bifat un activ pe lista sa de achiziþii

Patriciu a cumparat pachetul majoritar de actiuni la Banca Popularã a Georgiei, in parteneriat cu fostul premier georgian Vladimir Gurgenidze, potrivit informatiilor publicate de agentia Interfax.

Banca a fost cumpãratã de la compania Eurooil, înregistratã în Marea Britanie. Vânzarea instituþiei a fost confirmatã de autoritatea de supraveghere a pieþei financiare din Georgia, fãrã a da alte detalii. De asemenea, Patriciu nu a dorit sã comenteze.

dinu patriciuPatriciu ar fi platit 7 milioana de dolari pentru actiuni, potrivit unor surse georgiene citate de Hotnews. Despre faptul ca omul de afaceri ar dori sa-si cumpere o banca circula de mai mult timp.

Omul de afaceri a fost aproape de a achiziþiona Anglo-Romanian Bank, cu sediul la Londra, la finele anului trecut. Patriciu dorea aceastã bancã datoritã expunerii pe þãri din spaþiul exsovietic.

Anul trecut, Patriciu a devenit cel mai mare acþionar la restaurantului de lux Heritage, denumit ºi “restaurantul bancherilor”, în urma numãrului mare de bancheri acþionari în aceastã afacere.

Asociat, un fost premier cu experienþã în bãnci

Patriciu, avand o avere estimatã la douã miliarde de euro, a mai investit pânã acum în IT, media, intermedieri financiare ºi imobiliare sau energie regenerabilã.

De altfel, recent, firma Black Sea Global Properties Limited controlatã de Dinu Patriciu, a lansat o ofertã de preluare integralã a fondului imobiliar Deutsche Land, care controla, la 30 iunie, active în valoare totalã de 600 milioane de euro pe piaþa imobiliarã germanã.

În ceea ce-l priveºte pe Vladimir Gurgenidze, acesta a fost prim-ministru al Georgiei în noiembrie 2007-noiembrie 2008. El a mai deþinut diverse funcþii de conducere la societãþi din domeniul financiar-bancar, precum ABN AMRO Corporate Finance sau Putnam Lovell NBF.

Totodatã, a fost CEO al Bank of Georgia. Banca Popularã a Georgiei a fost înfiinþatã în 2002 ºi dispune de o reþea de 211 sucursale în întreaga þarã. Banca are o capitalizare de 47,25 milioane de euro. (sursa:evz)

Dinu Patriciu va fi audiat din nou in dosarul Rompetrol

16.09.2009

Omul de afaceri este programat pentru audieri, astazi, la Tribunalul Bucuresti. Acesta trebuie sa dea explicatii legate de creanta Libia, din dosarul Rompertrol. Audierile vor incepe la ora 16:00.

In acest dosar este vorba de un prejudiciu de 85 de milioane de dolari, bani care erau cuveniti statului roman si care au ajuns la Patriciu. Procurorii au finalizat pe 8 septembrie 2006 urmarirea penala in dosarul Rompetrol, respectiv partea care se referea la creanta Libia si manipularea pietei de capital, si l-au trimis in judecata pe omul de afaceri Dinu Patriciu pentru sapte capete de acuzare.

Pe langa Patriciu, au mai fost trimisi in judecata inca 11 persoane printre care se numara si 4 reprezentanti ai Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. (sursa:cancan)

Patriciu: Economia Romaniei si-ar putea reveni din primavara lui 2010

12.09.2009

Omul de afaceri Dinu Patriciu se arata foarte sceptic in privinta unui reviriment economic pronosticat recent de Mugur Isarescu pentru urmatoarele luni. "Nu are cum, poate in primavara urmatoare, poate vor exista cateva reveniri succesive, oricum o criza in V nu vom avea pentru ca nu se poate", a sustinut Patriciu, in timpul unei emisiuni la RealitateaTV, subliniind ca "o piatra de moara este imaginea pe care ne-am creat-o in exterior", noteaza ziare.com.

dinu patriciu"Tara are o imagine proasta si ea nu e facuta nici de romanii care se duc in Italia sau Spania nici de conationalii nostri care traiesc acolo ci de politicieni, de scandalul nesfarsit din aceasta tara", a adaugat Patriciu.

Pe de alta parte, omul de afaceri a declarat ca "statul este gras si urat" si ca peste 600.000 de bugetari ar trebui disponibilizati imediat, bineinteles oferindu-li-se alternative. "Avem circa 1.520.000 de bugetari iar din acestia 750.000 se ocupa de colectarea si distribuirea sumelor din buget. Din acestia avem nevoie de 1 din 5, de la nivel de primarie pana la nivel de cancelarie a premierului (...) 600.000 trebuie disponibilizati imediat, pana in primul trimestru din 2010", a aratat Patriciu.

El a precizat ca acest lucru "nu inseamna ca ii lasi pe strada ci trebuie sa gasesti pachete de motivare, sa le dai o alternativa, de exemplu un sistem de garantii acordat de sistemul de stat, care sa echivaleze cativa ani de salariu".

Patriciu a venit si cu o propunere, pentru a se evita cheltuirea nechibzuita a acestor plati compensatorii de catre cei trimisi in somaj: "daca conditionezi acordarea de mai multe salarii de achizitia de pamant in agricultura, s-ar putea ca omul respectiv sa isi foloseasca indemanarile deprinse in industrie acasa la parinti".

Totusi, omul de afaceri s-a declarat ferm convins ca toate manifestarile de nemultumire ale sindicatelor sunt perfect justificate. "Sunt absolut convins ca atat profesorii cat si doctorii si magistratii au perfecta dreptate. (...)Discutiile de azi (n.r. cu sindicatele) mi se par inutile. Orice manager stie ca daca ai dat ceva unor oameni nu poti sa iei inapoi, ci trebuie sa gasesti alte solutii ca sa ii platesti", a mai spus Patriciu. (sursa:ziare)

Dinu Patriciu: In Romania, criza tine de prostie

27.08.2009

Omul de afaceri Dinu Patriciu a declarat joi ca Romania "se indreapta, tiptil-tiptil, catre cimitir", daca nu elimina birocratia, ca statul trebuie "sa faca gimnastica, sa slabeasca un pic, ca e gras si urat" si ca punctul maxim al crizei nu a fost atins, relateaza Mediafax.

Sistemul birocratic "a inventat mii de avize", a afirmat Patriciu, dand ca exemplu un prieten care a avut nevoie de 22 de semnaturi pentru a angaja o menajera.

Declaratiile au fost facute dupa un eveniment organizat de Fundatia "Dinu Patriciu" si Liga Studentilor Romani din Strainatate.

dinu patriciuIntrebat cum comenteaza estimarile premierului Emil Boc privind revenirea economiei in 2010, Patriciu a raspuns: "Norocul nostru ca avem un premier mic si optimist".

El a mentionat ca actuala criza a atins punctul maxim in unele state, precum SUA, iar in altele nu, in aceasta categorie intrand si Romania.

"In Romania, criza tine de prostie. Prostia este una din cauzele primare ale crizei", a spus Patriciu, precizand ca se refera la "prostia politica".

Omul de afaceri a vorbit si despre disponibilizarea bugetarilor, propunand ca persoanele aflate in aceasta situatie ar trebui ajutate, una dintre variante fiind garantarea de credite, echivalente cu salariile pentru trei ani, pentru realizarea de investitii.

Romania are un functionar public la 13 locuitori, iar in Georgia de exemplu exista un functionar public la 75 de locuitori, a spus fondatorul grupului Rompetrol.

Referitor la Programul Prima Casa, omul de afaceri sustine ca a anticipat corect o crestere a pretului la apartamentele mici si ieftine.

El a mai spus ca piata imobiliara, unde a realizat investitii si va continua sa aloce fonduri, va scadea in continuare, atat timp cat si Produsul Intern Brut va avea o evolutie descendenta.

Omul de afaceri Dinu Patriciu, cotat ca fiind cel mai bogat roman, si-a vandut, in iunie, si restul de 25% din actiunile grupului Rompetrol catre compania kazaha KazMunaiGaz, care a ajuns astfel sa controleze in intregime grupul petrolier. (sursa:hotnews)

Masuri anticriza conform Dinu Patriciu

26.06.2009

1. Scaderea cotei unice de impozitare la 10% reduce povara fiscala a firmelor si a contribuabililor individuali, largind astfel baza de impozitare, creste gradul de colectare si deci veniturile bugetare. Cei cu o pozitie de stanga ar putea inlocui aceasta masura cu micsorarea corespunzatoare a contributiilor sociale. Efectele ar fi echivalente.dinu patriciu

2. Acordarea de credit fiscal pentru investitii si introducerea sistemului de amortizare accelerata pentru toate investitiile productive este menita a stimula formarea capitalului si investitiile din surse proprii de finantare, mai ales in conditiile creditului scump.

3. Reducerea TVA de la 19 la 15% stimuleaza consumul, deci contribuie la diminuarea blocajului economic. Se antreneaza productia si investitiile, cresc veniturile bugetare.

4. Reducerile pentru plata la termen sau anticipata a impozitelor favorizeaza prin stimulare si nu coercitie o colectare mai rapida si mai consistenta a platilor fiscale. Astfel pot fi aplicate:
a. 5% reducere pentru plata la termen a impozitelor;
b. 10% reducere pentru plata anticipata in 30 de zile.


5. Implicarea bancilor in circuitul de plata al obligatiilor fiscale, astfel incat sa fie depasita lipsa de eficienta a statului, asigura colectarea certa si la timp a impozitelor prin folosirea instrumentelor de credit–bilete la ordin, scrisori de garantie bancara etc. In acelasi timp, trebuie asigurata transparenta datoriilor statului catre contribuabili, pentru ca ele sa poata fi finantate in avans de institutiile financiare.

6. Statul si contribuabilii trebuie sa fie tratati in mod egal in ceea ce priveste dobanzile si penalitatile pentru nerambursarea/neplata la termen.

7. Statul trebuie sa gestioneze cat mai putin din banii pe care societatea ii produce. Statul inseamna coruptie si lipsa de eficienta. Este necesara adoptarea unei legi organice care sa prevada ca bugetul nu poate depasi 25% din PIB.

Reducerea cheltuielilor bugetare inseamna o reforma profunda a statului prin dereglementare, debirocratizare, descentralizare (reala atat la nivel decizional, cat si financiar). Eficienta in cheltuirea banului public presupune un aparat birocratic suplu, adica un guvern format din cel mult 12 ministere si comasarea celor 120 de agentii pana la cel mult 30. Birocratia centrala si locala se va reduce cu cel putin 50%, optim si posibil fiind insa 80%.

8. Distrugerea sistemului clientelar implica atribuirea comenzilor de stat printr-un sistem transparent de licitatii (fara conditionalitati tehnice, ci doar financiare) si lucrari publice executate rapid, in parteneriat public-privat. Prin concesionare se asigura eficienta si creste calitatea lucrarilor. Avem prea multi „regi“ ai asfaltului si de aceea turnam putin asfalt.

9. Trebuie stimulate acumularea si circulatia capitalului. E nevoie de o dereglementare rezonabila a pietei financiar-bancare, pentru a stimula aparitia caselor de economii si a altor institutii financiare nebancare.

10. In perspectiva adoptarii monedei europene, este posibila fixarea cursului de schimb prin sistemul Comisiei Monetare, atat timp cat BNR mai are inca resursele necesare. (sursa:masuri-anticriza)

Comentarii

până acum sunt 1 comentarii

Să fii sănătos! A fi putenic și bogat înseamnă a fi iubit de Domnul!

Postat de Linailovan Tuesday, 10.01.2012 @ 14:33pm | #1

Scrie un comentariu:

Nume:(*)
Email:
Comentariu:(*)
Cod validare:(*)
o poza
 

Notă: Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii. Adresa de mail nu va fi vizibilă sau folosită în alte scopuri. Vă rugăm scrieţi comentarii relevante. Orice conţinut nepotrivit sau ofensator poate să fie modificat şi/sau şters.

Caractere interzise /\%&$#~<>^*"{}[]